Ce înseamnă violenţa? Ce e Comunicarea nonviolentă?

Cred că cei mai mulţi dintre noi, ar avea tendinţa să răspundă cu “Nu” la întrebarea “Tu eşti violent(ă)?”. Pentru că nu suntem tot timpul conştienţi de violenţa care zace în noi şi avem impresia că suntem ok dacă nu ne batem copiii, nu ne pălmuim partenerii şi nu ne luăm de păr colegii de serviciu.

Dar oare doar asta înseamnă să fii violent(ă)? Oare dacă nu ţi-ai bătut niciodată copilul dar ai avut de mii de ori în faţa lui o faţă schimonosită de frustrare şi furie când l-ai ameninţat şi pedepsit înseamnă că nu eşti violent(ă)?

Violenţa nu însemnă bătaie. Iar violenţa pasivă, e chiar mai rea decât violenţa fizică, pentru că o alimentează şi o întreţine.

Vestea proastă e că toţi suntem violenţi într-un fel sau altul. Iar cei de lângă noi au cel mai mult de suferit. Vestea bună e că putem să ne reparăm. Şi că există soluţii. Una foarte eficientă în a învăţa cum să empatizăm cu cei de lângă noi, cum să le înţelegem nevoile lor şi pe ale noastre e cea prezentată la cursul de Comunicare nonviolentă pentru cupluri sau la cel de Comunicare non-violentă de la Academie.

Pentru că mi-a plăcut mult cum descrie Arun Gandhi esenţa conceptului de comunicare nonviolentă în prefaţa la ediţia originală a cărţii Comunicarea Non-violentă – un limbaj al vieţii, de Marshall Rosenberg, am zis să o postez şi aici, ca să ne lămurim cât mai bine asupra acestui subiect. Enjoy!

“Dacă erai copil de culoare, să creşti în Africa de Sud în timpul politicii de apartheid din anii ’40 nu era deloc o fericire. Acest lucru era cu atât mai adevărat, cu cât ţi se reamintea cu brutalitate de culoarea pielii tale în fiecare moment al zilei. Mai mult, să fii bătut la vârsta de 10 ani de tineri albi, pentru că te considerau prea negru, şi de tineri negri, pentru că te considerau prea alb, este o experienţă umilitoare care poate trezi în oricine dorinţa de răzbunare violentă.

Eram atât de revoltat de experienţele mele, încât părinţii mei au decis să mă trimită în India şi să mă lase o vreme la bunicul meu, legendarul M.K. Gandhi, ca să învâţ de la el cum să-mi gestionez furia, frustrarea, discriminarea şi umilinţa pe care prejudecăţile rasiale violente le pot trezi.

Unul dintre multele lucruri pe care le-am învăţat de la bunicul meu a fost să înţeleg non-violenţa în toată profunzimea ei şi să realizez că toţi suntem violenţi şi că avem nevoie de o schimbare calitativă de atitudine. Frecvent, nu recunoaştem violenţa din comportamentul nostru pentru că nu suntem conştienţi de ea. Presupunem că nu suntem violenţi deoarece când spunem violenţă ne gândim la bătăi, crime, lupte şi războaie – genul de lucruri la care majoritatea oamenilor nu participă.

Ca să mă ajute să înţeleg, bunicul m-a pus să desenez un arbore al violenţei, după acelaşi principiu ca un arbore genealogic. Argumentul său a fost că aveam să apreciez mai mult nonviolenţa dacă înţelegeam şi recunoşteam violenţa care există pe lume. În fiecare seară m-a ajutat să analizez întâmplările de peste zi – tot ce am trăit, am citit sau am făcut altora – şi să le trec în arborele violenţei, fie la violenţă “fizică” (dacă era implicată forţa fizică), fie la violenţă “pasivă” (dacă era un tip de violenţă în care suferinţa era mai degrabă emoţională).

În câteva luni am umplut un perete din camera mea cu acte de violenţă “pasivă”, pe care bunicul meu o considera mai perfidă decât violenţa “fizică”. Mi-a explicat apoi că violenţa pasivă genera furie din partea victimei care, individual sau în cadrul unei colectivităţi, reacţiona violent. Cu alte cuvinte, violenţa pasivă este cea care alimentează focul violenţei fizice. Din cauză că nu înţelegem sau nu credităm această idee, toate eforturile noastre pentru pace fie nu s-au fructificat, fie au condus la o pace temporară. Cum putem stinge un foc dacă nu îndepărtăm combustibilul care aprinde incendiul infernal?

Bunicul sublinia mereu vehement nevoie de non-violenţă în comunicare – ceva ce Marshall Rosenberg realizează admirabil de mulţi ani prin scrierile şi cursurile sale. Am citit cu foarte mult interes cartea dlui Rosenberg Comunicarea Non-violentă – un limbaj al vieţii şi am fost impresionat de profunzimea muncii sale şi de simplitatea soluţiilor.

Aşa cum spunea bunicul, dacă nu “devenim schimbarea pe care vrem să o vedem în lume”, nici o schimbare nu se va produce vreodată. Toţi aşteptăm, din păcate, ca ceilalţi să se schimbe primii.

Nonviolenţa nu e o strategie pe care să o foloseşti azi, iar mâine să renunţi la ea, nici nu e ceva care să te transforme într-o persoană umilă sau uşor de manipulat. Nonviolenţa înseamnă imprimarea unor atitudini pozitive pentru a înlocui atitudinile negative ce predomină în noi. Tot ce facem e condiţionat de motive egoiste – ce am eu de câştigat – cu atât mai mult într-o societate materialistă care prosperă de pe urma individualismului brutal. Nici una dintre aceste concepţii negative nu favorizează constituirea unei familii, comunităţi, societăţi sau naţiuni omogene.

Nonviolenţa înseamnă să laşi partea pozitivă din tine să iasă la suprafaţă. Înseamnă să te laşi condus de iubire, respect, înţelegere, apreciere, compasiune şi grijă pentru ceilalţi, nu de egoism şi egocentrism, lăcomie, ură, prejudecăţi, suspiciune şi agresivitate, atitudini ce domină de obicei gândirea. Adesea auzim oamenii spunând: “Lumea e nemiloasă şi, ca să supravieţuieşti, trebuie să devii şi tu nemilos.” Cu modestie vă spun, nu sunt de acord cu acest punct de vedere.

Lumea e ceea ce am făcut noi din ea. Dacă astăzi e nemiloasă, a ajuns astfel pentru că noi am făcut-o nemiloasă prin atitudinile noastre. Dacă ne schimbăm, putem schimba lumea, iar schimbarea începe cu transformarea limbajului nostru şi a metodelor de comunicare. Recomand cu multă căldură aplicarea procesului Comunicării Non-violente. Este un prim pas important către transformarea comunicării şi crearea unei lumi pline de compasiune.”

Arun Gandhi
fondatorul/preşedintele Institutului pentru Nonviolenţă M.K. Gandhi

Tu ce ai scrie în arborele tău al violenţei?

No Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

To Top